Economiile care depind de turism se confruntă cu o a doua criză de vară

pandemie

Economiile emergente dependente de turism, care se luptau deja cu finanțe prelungite și datorii uriașe înainte de pandemie, se gândesc la cheltuielile celui de-al doilea sezon estival consecutiv, deoarece răspândirea coronavirusului îi ține departe pe vizitatori. În România numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 s-a situat la 804.900, în creştere cu 141% faţă de cele din luna iunie 2020, turiştii străini reprezentând 8,7%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În primele cinci luni ale acestui an, sosirile internaționale la nivel mondial au fost în medie cu 85% mai mici decât totalul de 540 de milioane înainte de 2019.

Acest lucru este chiar mai rău decât în aceeași perioadă a anului trecut, când sosirile de la an la an au fost în medie cu 65 % mai mici.

Pagubele nu au fost distribuite în mod egal. Unele economii au intrat în pandemie într-o stare mai bună decât altele și pot rezista mai bine la pandemie.

Graficul liniar al sosirilor internaționale de turiști  arată că turismul global a fost încă dezamăgit.

Cu toate acestea, prăbușirea turismului nu a aruncat finanțele sale publice într-o criză. Acest lucru se datorează faptului că forța altor domenii ale economiei, cum ar fi industria prelucrătoare și alte părți ale sectorului serviciilor, a compensat șocul din turism.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în România structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceștia 71,0% au sosit din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 1840,9 mii, în creștere cu 161,0% faţă de cele din luna iunie 2020.

Durata medie a şederii în luna iunie 2021 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna iunie 2021 a fost de 25,1% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 11,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna iunie 2021 s-au înregistrat pentru:

  • hoteluri (30,1%)
  • spaţii de cazare pe nave (22,7%)
  • vile turistice (20,3%)
  • pensiuni turistice (17,3%)
  • pensiuni agroturistice (17,2%)
  • popasuri turistice (17,0)
  • hosteluri (16,3%)
  • cabane turistice (15,6%)
  • moteluri, bungalouri şi sate de vacanţă (fiecare cu câte 15,1%).

 Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 673,3 mii persoane, în creștere cu 64,5% faţă de luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 80,5%, respectiv 14,6% din numărul total de sosiri.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 1129,7 mii persoane, în creștere cu 73,0% comparativ cu luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,0%, respectiv 31,5% din numărul total de plecări

Singura scânteie este turismul local: țările cu o clasă de mijloc substanțială beneficiază de turiștii care preferă să rămână acasă în acest an.

Acesta nu poate înlocui câștigurile în valută pentru astfel de țări, a adăugat el, dar menține deschise hotelurile și alte afaceri și angajează lucrători.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a redresării are loc în economiile avansate, dar rămân puține vești pozitive pentru țările din țările în curs de dezvoltare care depind de turism. Redeschiderea sectorului în zonele cele mai afectate este amânată pe termen nedefinit.